Minunea pescuirii minunate pe care Mântuitorul o săvârșește înainte de a-i chema pe Ioan, Iacov și Petru nu se încadrează în categoria minunilor cu „priză la public”, însă are un efect deosebit de profund în inimile celor trei pescari amintiți mai sus, care vor lăsa totul pentru a-și dedica viața de bună voie lui Dumnezeu. Întrebarea firească în această problema este următoarea: ce anume i-a impresionat atât de mult pe apostoli? Și de ce dintre toți oamenii prezenți la acel moment acolo, doar pescarii i-au urmat lui Hristos? Răspunsul îl găsim în cuvântul lui Petru: „Învățătorule toată noaptea ne-am trudit și nimic nu am prins, dar după cuvântul Tău vom arunca mrejele” (Luca, 5,5) Care este răspunsul? „După cuvântul Tău„! Petru era pescar de o viață, și nu mai era tocmai tânăr. Pescuise toată noaptea, și nu singur, și nu cu o mreajă, și nu doar cu o corabie, și nici într-un caz nu la malul mării. Cu toate acestea nu reușise să prindă nici un pește. Și trebuie să înțelegem că nu pescuia de plăcere, așa ca agrement. Existența lui și a familiei sale depindea de asta. Putem așadar să presupunem că pe lângă oboseala firească, în sufletele pescarilor exista o oarecare frustrare, ca să nu îi spunem mânie. Și în acest tablou apare Mantuitorul, îi confiscă lui Petru corabia și începe să învețe mulțimile. Cu siguranță Petru avea ceva mai bun de făcut, întrucât își spăla mrejele când apare Hristos, adică se pregătea pentru o altă zi de lucru. Mai mult decât atât, Învățătorul îl mai și învață să pescuiască, de parcă o viață de pescar nu i-ar fi fost de ajuns. Și totuși Petru ascultă, din umilință sau din curiozitate, nu știm, însă face ceea ce-i spune Hristos și minunea se petrece. Mreaja se umple de pești și toți cei de acolo se arată uimiți. Pentru pescari, pentru Iacov, Ioan și Petru această minune devine un nou început. Trebuie să-L urmeze pe cel care știe să prindă pește și acolo unde nu este. Pescuirea cea mai minunată nu s-a făcut față de pești, ci față de apostoli. Aceasta a fost minunea din viața lor. Au fost prinși în mreaja Mântuitorului și nu s-au zbătut, ci s-au supus, răspunzând chemării de a deveni pescari de oameni.
servite cu Boia 