O Spovedanie de succes – sfaturi utile

Creștinii ortodocși se pregătesc, în câteva zile, să intre în Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfintelor Pătimiri, iar printre multele treburi casnice, pe care le planificăm în această perioadă (nu că nu am putea face curățenie generală în altă perioadă!) se regăsește și „mersul la spovedit”. Înainte de a trasa câteva sfaturi pentru o „spovedanie de succes”, sau mai bine spus pentru o spovedanie de folos, vă spun că, după părerea mea ca duhovnic și ca om, Săptămâna Mare nu este cea mai potrivită perioadă pentru spovedanie. Săptămâna Mare este dedicată exclusiv Mântuitorului. Este perioada în care fiecare ar trebui deja să fi trecut, în cele 40 de zile de post, printr-o spovedanie sau chiar mai multe, printr-o pregătire duhovnicească mai intensă, toate pentru a ne pregăti pentru empatia cu Hristos și înțelegerea jertfei și Învierii lui. Lăsând spovedania pentru Săptămâna Pătimirilor Mântuitorului, dăm dovadă de un oarecare egoism. Este ca și cum am merge la căpătâiul unui muribund pentru a povesti celorlalți despre problemele noastre, puerile în comparție cu suferința celuluilalt. Dar totuși, dacă nu avem cum să mergem la Spovedanie decât în Săptămâna Mare, vă recomand câteva sfaturi:

  1. Încercați să vă căutați un duhovnic. Nu mergeți la spovedit ca la ghișeul de taxe și impozite unde să vă așezați la coada cea mai mică. Spovedania este un act personal și foarte subiectiv, ce implică trei persoane – penitentul – ca sufletul ce se deschide în fața lui Dumenzeu, duhovnicul – cel care călăuzește și garantează pentru căința penitentului și Dumnezeu – Cel care din dragostea Lui iartă toate păcatele mărturisite. De aceea este foarte de folos să existe o relație de sinceritate și apropiere între duhovnic și penitent.
  2. Meditați asupra propriei persoane înainte de a merge la spovedanie. Nu în scaunul de spovedanie este momentul în care să ne chinuim să ne amintim de păcatele noastre. Dacă la medic mergem cu simptomele pregătite, la fel mergem și la duhovnic. Preotul nu trebuie să fie pus în ipostaza de a face interogatoriu pentru a scoate la iveală păcatele. Dacă sunt întrebări de pus, acestea trebuie doar să-l ajute pe duhovnic să înțeleagă mai bine unele situații duhovnicești. Nu-l trasformați pe preot într-un interogator… spovedanie este mărturisire.
  3. Mergeți la spovedanie cu hotărârea de a vă vindeca. Spovedania nu este o curățenie a sufletului pentru a avea loc de alte murdării. Spovedania este o cale de a evolua duhovnicește. Dacă mărturisim păcatul beției nu înseamnă că după spovedanie putem să bem iar.
  4. Canonul nu este o pedeapsă. Dacă alegem duhovnicul în funcție de „ce canoane dă”, atunci greșim. Canonul nu este o pedeapsă ci este un medicament, un ajutor. Totuși duhovnicia nu este o știință exactă. Nu există rețete magice sau generale. Fiecare caz este unic, așa cum oamenii sunt unici. Canonul așadar este o chestiune foarte subiectivă și sensibilă.
  5. Spovedanie înseamnă confidențialitate. Dacă preotul are datoria de a păstra secretul spovedaniei cu prețul vieții, și penitentul are datoria de a păstra discreția spovedaniei. Așa cum am mai spus, un păcat se poate manifesta foarte diferit în fiecare persoană, la fel ca și sentimentul căinței. Un păcat mic într-un suflet fără căință poate face mai mult rău decât un păcat mare într-un suflet smerit și căit. De asemenea împărțirea în păcatr mari și mici este greșită. Păcatul de care nu te vindeci, nu te căiești, este cel mai mare pentru tine. Divulgarea secretului spovedaniei din partea penitentului poate aduce mari sminteli pentru cei din jur. „Vai de cel prin care vine ispita….”
  6. Spovedim păcatele noastre nu ale celorlalți. „Părinte am facut ce fac toți oamenii”; „… pe toate le-am făcut numa’ că n-am omorât”… sunt expresii des întâlnite de duhovnici la spovedanie. În astfel de situații preotul al trebui să știe ce fac ceilalți oameni sau să cunaoscă toate faptele noastre, din care să omită omorul. Dincolo de absurdul situației o astfel de mărturisire arată și o abordare superficială.
  7. Spovedania se face din convingere nu din tradiție. Chiar dacă este asemănată cu o vizită la medic, o spovedanie nu se face preventiv sau ciclic. Spovedania se face cu căință și convingere de îndreptare, nu ca un „must do” înainte de Sfintele Paști.

P.S. – CHIAR DACĂ NE LĂSĂM PENTRU SĂPTĂMÂNA MARE SĂ NE SPOVEDIM MĂCAR PÂNĂ MIERCURI. SĂ LĂSĂM PENTRU HRISTOS JOIA MARE – ÎN CARE S-A DAT CA EUHARISTIE NOUĂ ȘI VINEREA MARE– ÎN CARE S-A DAT CA JERTFĂ PE CRUCE PENTRU NOI. MĂCAR ÎN ACESTE ZILE SĂ NU MAI FIM EGOCENTRICI CI HRISTOCENTRICI.

PACE!

Imagine similară

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: