Să ne ierți Augustine… să ne ierți!

Te-ai grăbit să pleci! De ce? Doar 31 de ani ai străbătut din viața aceasta trecătoare și ai plecat. Grăbit de lume, grăbit de trupul care poate uneori ți-a fost închisoare. Grăbit de neiubirea noastră de a te mai ține lângă noi.

Cei care te-am cunoscut nu avem motive să-ți purtăm gânduri de supărare. Ne-ai luminat întotdeauna cu pacea ta. Ne-ai smuls mândria din suflete cu înțelepciunea ta. Ne-ai arătat micimea noastră cu smerenia ta. Și mai aveam nevoie de prezența ta.

Trebuia să te ținem lângă noi, dar te-am lăsat să pleci în lume. Trebuia să te avem lângă noi, dar alții te-au primit mai bine în țări străine. Tu te-ai întors. Că ai rămas fidel casei tale și neamului tău. Și tot nu te-am ținut lângă noi. Prea repede și prea ușor te-am lăsat să pleci. Să ne ierți…

Ți-ai dorit cu atâta înflăcărare să slujești lui Hristos. Să-i aduci jertfă sfântă la Altar. Și nu ne-am grăbit să te primim. Acum te-ai dus la alt Altar. La cel adevărat din cer. Să slujești cu Hristos. Să slujești cu aceași dragoste pe care ai purtat-o în suflet și în viața aceasta.

Ai purtat suferința trupului în liniște. Singur de cele mai multe ori. Ai fost curajos. Ai vrut să nu aduci tristețe pe fețele noastre. Ne-ai ocrotit de dragul liniștii noastre. Și noi te-am lăsat să suferi singur. Tu nu te-ai supărat. Să nu te superi… să ne ierți!

Ne-ai cerut să ne rugăm pentru tine. Ai știut că rugăciunea este cel mai bun medicament. Și noi ți-am spus că ne vom ruga. Și tu te-ai bucurat. Oare ne-am rugat destul? Oare ne-am rugat așa cum trebuie? Oare am fost vrednici de rugăciunile tale? Să ne ierți…

Acum ne pare rău. Când nu mai ești, te vrem înapoi. Când ai plecat, noi vrem să vi. Când ai încheiat lupta cu lumea, am vrea să venim să luptăm cu tine. E prea târziu pentru noi. Tu ai învins… noi rămânem să ne zbatem. Să duci biruința ta în ceruri. Să-ți primești cununa lui Hristos binemeritată. Să nu ne uiți… și să ne ierți Augustine.

Înțelepciunea este la om adevărata căruntețe și vârsta bătrâneților înseamnă o viață neîntinată. Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit și, fiindcă trăia între păcătoși, l-a mutat de pe pământ. A fost răpit ca răutatea să nu-i schimbe mintea sa, înșelăciunea să nu-i amăgească sufletul […] Sufletul lui era plăcut lui Dumnezeu, pentru aceasta Domnul S-a grăbit să-l scoată din mijlocul răutății.” Înțelepciunea lui Solomon cap. 4, 9-11,14.

DUMNEZEU SĂ TE ODIHNEASCĂ ÎN CEATA DREPȚILOR!

7 gânduri despre „Să ne ierți Augustine… să ne ierți!

Adăugă-le pe ale tale

  1. Nespus de trist, sfasietor …
    Oare de ce ispita asta blestemata, pe noi toti, de-a sti sa-i pretuim cu adevarat pe cei de langa noi doar dupa ce nu mai sunt aici …. !?
    Dumnezeu sa-l odihneasca in lumina pe Augustin!
    Mi-l amintesc cu drag ca pe un tanar foarte serios, cumva parca prea serios pentru varsta lui, preocupat sa se intelepteasca in fiecare zi …

    Apreciat de 1 persoană

      1. Bunul Dumnezeu să-te odihnească în pacea și bucuria Lui,suflet minunat.
        Drum bun spre lumină,dragul nostru drag.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: